Dancu, un cartier condamnat
In Copoul Iasilor miroase a tei si a toamna, iar uneori, a gaze de esapament de la miile de masini care traverseaza bdul Carol. La capatul celalalt al orasului, pe drumul care duce spre Botosani, miroase a sulf, la fel ca si la Suceava, in cartierele Itcani, Obcini si Cuza Voda, unde vin mirosurile degajate de SC Ambro.
Dincolo de Statia de Tratare a apei de la Chirita, pe placuta din statia de tramvai scrie "Blocuri Dancu". De aici, calatorul care coboara din tramvai intra intr-o alta lume. Pe linga faptul ca oamenii din acele blocuri nu mai beneficiaza de multa vreme de caldura si apa calda furnizate de CET, din cauza datoriilor imense la plata facturilor, multi au ajuns sa nu mai aiba, uneori, nici aer. Deseori, dupa-amiaza, un miros greu, a pucioasa, invaluie cartierul.
O tinara mama isi duce copilul care trage cu spor dintr-un biberon plin cu lapte. "Se simte destul de tare mirosul, mai ales dupa-amiaza si seara. Vara este ceva de groaza, insa si acum se simte, mai ales cind directia vintului este spre oras", ne spune ea. Cartierul pare linistit. Oamenii s-au invatat cu privatiunile, iar unora, mai cu stare, nu le mai pasa de lipsa caldurii de la Termoficare, pentru ca au centrale de apartament. Un domn duce grabit niste accesorii pentru centrala care, iata, nu mai vrea sa dea apa calda. Gaseste insa timp sa-si verse naduful: "Seara nu putem deschide geamurile, ca sa aerisim incaperile. Noroc ca nu este chiar tot timpul asa".
Mirosul greu, care afecteaza locuitorii din Dancu, dar si de la Tomesti, vine de la Statia de Epurare Dancu, aflata in exploatarea RAJAC. Pentru ca regia furnizeaza apa catre 300.000 de ieseni, e lesne de inteles ca si apa reziduala vine in cantitati foarte mari. Din acest motiv, bazinele cu namol sint destul de mari, iar cind acesta intra in fermentatie, degaja acele mirosuri grele. In ultimii ani, apa reziduala care intra in Statia de Epurare este predominant fecaloida, spre deosebire de perioada de dinainte de ’89, cind industria era puternica, iar apa menajera conta mai putin. Tocmai aceste substante de natura organica genereaza hidrogen sulfurat, care da acel miros greu de suportat.
Agentia de Protectie a Mediului monitorizeaza indicatorii fizico-chimici la intrarea si iesirea apei din statie. Depasiri s-au constatat la amoniu, concentratia fiind de 6,75 mg/l la intrare, si 9 mg/l la iesire. Suspensiile solide sint de 50 mg/l la intrarea in statie, si de 6 mg/l la iesire, iar substanta organica este prezenta intr-o concentratie de 80 mg/l la iesire, dupa ce a intrat cu 112 mg/l. Conducerea RAJAC stie situatia, insa sustine ca, spre deosebire de anii trecuti, acum este mai bine. "S-au facut niste investitii la linia intii a Statiei de Epurare, dar pentru linia doi, care sa mineralizeze namolul si sa-l transforme in energie si gaz metan, caietul de sarcini intocmit in vederea pregatirii licitatiei nu a fost inca aprobat de Comisia Uniunii Europene. Avem insa semnale ca, pina la sfirsitul lunii, vom primi aprobarea", ne-a spus dl Ioan Toma, directorul general al RAJAC.
Din pacate, de aici si pina la realizarea unei investitii de 32 de milioane de euro finantate prin programul ISPA, mai este cale lunga. Dupa ce caietul de sarcini va primi avizul Comisiei UE, timp de 90 de zile, firmele interesate pot trimite ofertele. Urmeaza licitatia, care va fi organizata de Ministerul Finantelor. Cu alte cuvinte, situatia va incepe sa se schimbe abia din primavara anului urmator. "Tot in cadrul acestui proiect, namolurile de la Tomesti, care se intind pe o suprafata de 15 ha, vor fi redate circuitului agricol", mai spune dl Toma. Pina atunci, singura modalitate de a limita efectele fermentarii namolurilor este aceea de a le trata cu var stins, iar solutia, dupa cum se vede, da rezultate numai citeodata. (C.N.)
Nessun commento:
Posta un commento